Again and again and again...

Ce pot sa zic?...asta este viata iar si iar si iar se intampla aceleasi lucruri. Ma gandeam ca in postarea asta sa va zic de ce iubesc eu sa scriu pe blog.

Este simplu : ma ajuta sa ma eliberez de unele chestii care le tin in mine si nu pot sa le vorbesc cu nimeni, poate de teama sa nu mi se reproseze ceva sau ...habar nu am...pur si simplu nu am curaj...

Stiu ca nu este bine sa ma inchid dar blogul nu ma cearta, nu tipa la mine, nu imi atrage atentia, nu ma sfatuieste, ( intr-un anume fel asta e rau ) dar mai bine asa . As vrea ca de fiecare data cand se intampla ceva frumos in viata mea sa scriu ...as vrea ca de fiecare data cand sunt trista sa scriu...as vrea ca de fiecare data cand zambesc sa scriu...si asa mai departe.Din pacate nu am timp sa fac tot ce imi propun, si poate asta este singurul lucru pe care il regret : faptul ca nu imi fac timp pentru micile mele nebunii

.

De exemplu azi sunt fericita..am un zambet tampit pe fata care as vrea sa ramana acolo pe veci...tocmai am aflat ca am doua surori pe care le iubesc maxim ( nu sunt surori de sange ) dar nu conteaza, le iubesc oricum ( Flory si Helen) Sunt cele mai bune prietene ale mele si sincer nu as vrea sa le pierd vreodata ( ce m-as face eu fara voi ? ) . Sa va spun ceva: sunteti printre oamenii care ii ador .ii iubesc, ii idolatrizez si pentru care as fi in stare sa renunt la multe lucruri...dar nu numai pentru asta sunt happy...am multe alte motive

In ultimul timp am fost foarte ok atat fizic cat si psihic...liceul ma ajuta sa trec peste anumite momente...viata ma ajuta sa ma maturizez iar prietenii ma ajuta sa fiu eu ( lucru mega-important)...cam atat la capitolul fericire, familie, prieteni ..

La capitolul dragoste ( stiu ca daca nu as fi scris despre acest capitol mi-ati fi reprosat toata viata, fetele ...)...pai ce pot sa zic?...viata merge inainte si eu odata cu ea fara sa privesc in urma...nici macar asa de curiozitate...Ma maturizez si trec peste tot ceea ce tine de trecut...dar desi poate imi doresc maxim sa uit unele amintiri poate prea frumoase sau poate prea dureroase...nu pot..de ce?..nu stiu...inca incerc sa aflu raspunsul la aceasta intrebare care din pacate nu imi da pace nici la momentul actual...( si voi acum o sa ziceti ca nu ati inteles nimic si ca pe voi va intereseaza doar daca acum exista cineva in inima mea...si etc...) tot ce va pot spune este ca... a existat ...exista...si ..o sa existe mult timp de acum incolo...( si voi iar nu o sa intelegeti...si o sa intrebati...pai..de ce nu te vedem cu el..de ce ...etc...)...e simplu...intrebarea era daca exista cineva in inima mea...iar eu am raspuns ca DA in inima mea DA...cu mine...nu.